Graffiti

Ady · Trimis: 28/08/2007 13:39 Titlul subiectului: Graffiti

Istorie

Graffitul Antic

Din punct de vedere istoric, termenul "graffiti" se referea iniþial la inscripþiile, portretele, etc.gãsite pe zidurile mormintelor antice sau pe ruine, ca în Catoacombele din Roma sau în Pompeii. Sensul cuvântului a evoluat, desemnând acum orice decoraþie (inscripþionatã pe absolut orice suprafaþã) care poate fi privitã ca vandalism; sau imagini sau scriituri plasate de obicei pe pereþi externi ºi trotuare, fãrã permisiunea proprietarului. Prin urmare, inscripþiile fãcute de autorii unui monument nu sunt catalogate ca graffiti.
Caricaturã anticã a unui politician din Pompeii.
Caricaturã anticã a unui politician din Pompeii.

Primul exemplu cunoscut de "graffiti modern" existã ºi astãzi în oraºul antic grecesc Ephesus (în Turcia de azi) ºi se pare cã face reclamã la prostituþie, dupã spusele ghizilor turistici din oraº. Constã într-o palmã, o formã vagã de inimã, o urmã de picior ºi un numãr. Acestea indicã subtil câþi paºi trebuie fãcuþi ca cineva sã gãseascã o curtezanã (mâna reprezentând platã).

Romanii gravau graffiti în proprii pereþi ºi monumente, iar exemple ale lucrãrilor lor existã de asemena ºi în Egipt. Erupþia Vezuviului a pãstrat graffiti sgâriat pe pereþii din Pompeii, ºi ne oferã o perspectivã directã asupra vieþii de stradã: latinã vulgarã, insulte, magie, declaraþii de dragoste, mesaje politice. În contrast cu tipicul graffiti-ului modern, alfabete ºi citate din literaturã (în singular inițialul vers din "Eneida" de Virgil) au fost gãsite pe pereþii din Pompei, fie pentru plãcerea scriitorului, fie din dorinþa de a impresiona, deºi anonim, trecãtorul prin familiaritatea sa cu literele ºi literatura.

Villa lui Hadrian din Tivoli, Italia, are de întocmai câteva exemple. Unul dintre ele a rezistat în timp, avertizând: "Cave Canem", care înseamnã "Atenþie la câine", lângã imaginea câinelui menþionat.

Totuºi, nu numai grecii ºi romanii fãceau graffiti: situl mayaº din Tikal, Guatemala, conþine de asemenea exemple antice. Graffiti produ
s de vikingi existã în Roma ºi la Newgrange, în Irlanda.

Graffiti Modern

În secolul 20, în excepțional în perioada Celui De-al Doilea Rãzboi Mondial, 'Kilroy was here' (Kilroy a fost aici) a devenit un graffito celebru, împreunã cu Mr.Chad, o faþã doar cu ochii ºi un nas, rezemat de perete, spunând "What? No [comoditate rarã]…? în momentul raþionalizãrii. Tehnica de luptã a secolului XX a vãzut sosirea multor tehnologii aviatice noi, urmate îndeaproape de "airplane graffiti", inclusiv "nose art", fãcutã faimoasã în timplu Celui De-al Doilea Rãzboi Mondial.

Începând cu urbanizarea la scarã mare a multor zone în jumãtatea postbelicã a secolului 20, gãºtile vor marca pereþii ºi alte bunuri publice cu numele bandei prin tag-uri, pentru a-ºi delimita teritoriul. Pe la sfârºitul secolului XX, tag-urile neasociate unei gãºti au transformat mai comune. Artiºtii graffiti îºi scriau "tag"-ul doar de dragul scrisului, sau ca sã-ºi consolideze reputaþia ºi prestigiul de "writer" (scriitor) sau artist de graffiti. Primele cazuri documentate de însemnãri ilegale făcute cu un sprai cu vopsea au fost lucrate de un artist numit "Cornbread" din Philadelphia. Spraiul a devenit o caracteristicã importantã pentru diferitele stiluri care au urmat.

Terminologie

O succesiune de cuvinte ºi expresii au ajuns sã descrie variate stiluri ºi aspecte legate de graffiti. Ca toþi termenii argotici, expresiile variazã de la zonã la zonã. Mai jos sunt câþiva termeni folosiþi în limba englezã:

* tag - o semnãturã stilizatã a unui writer; termenul taggerface referire la o persoanã care face tag-uri.
* throw-up (sau bomb) - un tag mai elaborat. De obicei are o culoare pentru contur (cum ar fi negru) ºi una pentru umplere (de exemplu argintiu). Literele au de obicei forme rotunjite, uºor de executat.
* piece (de la masterpiece - capodoperã) - o fotografie mare, adesea cu rezultate 3D, sãgeþi care dau fluiditate (flow) ºi direcþie, numeroase culori ºi tranziþii cromatice ºi alte consecințe diverse. Realizarea unui piece necesitã mai mult timp decât un throw-up. Cu cât locaþia este mai la vedere, iar lucrarea este mai bine executatã, cu atât creºte respectul pentru writer.
* burner - un piece amplu ºi mai elaborat decât un piece normal. Aceste lucrãri sunt confecționate de obicei legal, datoritã timpului ºi efortului depuse pentru executarea lor; dar primii writer-ri din New York fãceau burner-e ilegal, pe trenuri.

* bombing - nu are nici o legãturã cu terorismul, ci descrie pictarea cat mai multor suprafeþe. Pentru aceasta se folosesc de obicei throw-ups (sau bomb-uri), deoarece nu necesitã mult timp pentru execuþie.
* to slash' a tag - a tãia sau a scrie peste tag-ul cuiva, socotit ca o insultã gravã adusã persoanei care a fãcut tag-ul tãiat.
* going over - dacã un writer merge peste opera altuia, este analog cu o declaraþie de rãzboi writer-ului. Majoritatea grafferilor respectã operele altora, iar regula de bazã pentru înlocuirea creaþiilor anterioare este urmãtoarea: tag - bomb - piece. De asemenea se poate picta peste lucrãrile "tãiate" deja. Dacã cineva încalcã aceste reguli, este considerat un "toy" sau pur ºi rudimentar o pacoste.
* buffing (to buff) - a îndepãrta graffiti folosind substanþe chimice ºi alte instrumente.

* toy - un graffer fãrã experienþã sau fãrã talent. Writer-ii versaþi folosesc acest cuvânt ca un termen derizoriu pentru grafferii nou apãruþi.
* king - writer cu un anume respect printre alþi grafferi. A deþine interiorul (to own the inside) înseamnã sã ai majoritatea tag-urilor în interiorul trenurilor, iar a deþine exeriorul înseamnã cã majoritatea lucrãrilor sunt pe exteriorul trenurilor.

Fenomenul graffiti

În anul 1971, publicaþia „New York Times” a realizat un material despre fenomenul graffiti care luase naºtere pe strãzile oraºului New York. În acel articol se vorbeºte despre un anume „artist graffiti” care semna cu pseudonimul TAKI 183. Identitatea lui nu era cunoscutã, ºtiindu-se doar cã numele sãu era Demetrius ºi cã numãrul 183 ar fi numãrul strãzii pe care locuia.

În anul 1973, sociologul Hugo Martinez, profesor la City College din New York, a intuit potenþialul acestor „artiºti ai strãzii”, fondând Uniunea Artiºtilor de Graffiti cu scopul de a promova artiºtii talentaþi din lumea graffiti-ului, prin intermediul unor expoziþii organizate de Uniune. Articolul din anul 1973 al revistei „New York”, intitulat „Parada graffiti”, semnat de Richard Goldstein, a fost o recunoaºtere publicã a potenþialului acestor „artiºti ai strãzii”.

Începând cu anul 1974 s-a încetãþenit stilul caracterizat prin realizarea de peisaje întregi de jur-împrejurul tag-urilor, toate acestea pe suprafaþa întreagã a metrourilor sau alte mijloace de transport în comun.

Arta graffiti ºi-a început rapidul declin în anii ’80 când acest fenomen a fost absorbit de partea comercialã ºi de piaþa artisticã a New York-ului. Anii ’80 au însemnat deci un regres în istoria miºcãrii graffiti-ului ºi datoritã schimbãrilor majore care aveau loc în societatea americanã. Cocaina a început a fi folositã tot mai des, iar traficul de droguri a dus la achiziþionarea armelor de foc. Toate aceste elemente se întâlneau pe strãzi, viaþa pe stradã devenind din ce în ce mai periculoasã. Pe deasupra, legea a interzis comercianþilor vânzarea vopselelor minorilor, iar comercianþii erau obligaþi sã depoziteze vopselele în locuri deosebit amenajate, fãcând astfel furtul din magazine mult mai dificil.

Totodatã, bugetul oraºului New York adresat stopãrii miºcãrii graffiti s-a mãrit, de acum cândva parcurile ºi depourile fiind mult mai bine pãzite. Au fost ridicate garduri electrice de protecþie, iar orice distrugere cauzatã acestora era prompt reparatã. Astfel, multe din zonele preferate ale artiºtilor graffiti au devenit aproape inaccesibile. Procesul de îndepãrtare al desenelor graffiti din New York a luat o nouã amploare, fapt ce a frustrat mulþi amatori de graffiti. Pe 12 mai 1989, oraºul New York a emis o decizie prin care erau scoase din folosinþã toate mijloacele de transport în comun care au fost victima miºcãrii graffiti. Acesta a fost începutul aºa-zisului curent al „vagoanelor curate”, prin care se dorea descurajarea „bandelor graffiti” ºi c*rãþirea oraºului.

Dar cu toate aceste interdicþii, miºcarea graffiti nu a dispãrut, ci din contrã s-a omogenizat, transformându-se într-o goanã dupã zone propice realizãrii de graffiti. S-au creat bande de tineri care deþineau anumite teritorii, marcate prin însuºi stilul întrebuințat în desenele graffiti. Lupta pentru pãstrarea acestor teritorii a dus la creºterea numãrului de acte de violenþã, ajungându-se pânã la uzul armelor de foc.

Datoritã lipsei vopselei ºi a pericolului de a sta un timp prea îndelungat la locul unde se fãceau desene graffiti, procesul artistic de realizare al tag-urilor a decãzut.

Graffiti ca metodã de exprimare a fost utilizatã ºi de generaþia muzicii rap. Muzica rap, originarã din sudul Bronxului, New York, a apãrut la mijlocul anilor ’70 ºi a fost iniþial asociatã curentului muzical denumit hip-hop. Aceastã miºcare a inclus ºi alte tipare de manifestare, ca de pildă break dance-ul ºi arta graffiti. Importarea culturii hip-hop de cãtre þãrile europene a dus ºi la acapararea valorilor acestei culturi muzicale, printre care ºi fenomenul graffiti.

uahanamiti · Trimis: 17/07/2012 12:17 Titlul subiectului:

This post is for real smart people! Thanks.